marți, 8 martie 2011

Talmes balmes

Toaiâ îri piele ncaiirâ, cu umerii obrajilor procini-nenţu Qchii akmgiţi şi parcâ ceva dinir-o preoteasă cgipleană obosită de rugâciuni nesfârşite.
Ilugăcmni suu saaiftcii...
Ştja ca toate celelahc femei scuitrL Eâ ca, Le.simţca privirilc ea pc atingcrea uşoari a unor arijji dc fluture. Priviri gcloase, vindicau'vc. Zâmbi şi amestecS fn ceai cu Jingnriţa dc argint. 0 cemmonîe desuctâ, care o liniştca mai binc decât ar tî iacut-o Iranchilizanicle cele mai cficiente.
Işi petrccusc zhta umbhmd după cumpăratLiri şi lacand o irrămadâ dc alte activităţi inutile. Cumpîirasc haine, lcnjerie finâ şi pierduşe o oră îmrcagâ căutând eiorapi de o anumilii nuanţă cenu.şie. Pentru cinc? Pentru ce?
Se rot îmbrăcasc şi dezbrăcase în spaţiul îngust al cabinc-lor dc probâ, si dcfiecarc datâ surpririsese în privirea vânzâioa-reior aceeaşi ieâtiteie tfe admiraţic. într-un magazin din cartie-rui Marais, chiarau2i.se 0 falît şoptiiîd: „Are asta un lookl^" Era plâcut sa te joci de-a fcmeia nonnala, Pulea să-şi spuna că e soţîa Lrăndavă a uritii cadru supcrior şi că îşi petrccc zilcle frecventând magazmele şi librâriilc-saloanc dc ceai unde se vorbeşie cu gura plină despre literatură.
„Marţi, la ora optsprezecc, mît riuc la cursuJ de bucătărie chmezcască", visa ca. „Vineri, sedînta de gimnastică tibcta-nă,.."
Era un joc, Jocul dc-a „oamenii normali". îl juca de îndată
ce iesea pe poarta vilei. straduindLt-.se să uite toud: pe Gcorges şi maniilc Itti, muzcul, animaJcle. Sc striiduia să-şi imagincze cum pntca sâ arale după-amiaza unei tinere burgiieze lăsatc în voia^ei. Seara se întorcca acasa încarcatii eu pachete pc carc le uiia mtr-un colţ şi ntci mâcar nu le desfăcca. Ştia câ nu va avea niciodaîâ ocazîa sl poarte rochtilc alese, totuşi. cu 0 grijâ meticubasă. Toatc itstea riti' erau pentru ea. în casă nţt avea

Prolog


Sarah privea cum se apropie chelncriţa deghizară în subre-ră de comeclie. cu rocliie neagrâ, şorţ alb şi boneră âcrobitâ. Era o fată lânără, probabil o dcbutamă, pe care încă o mai intiim'dau puţin clientcic acelui carricr considerat „şic". Fata puse ccai-mcul pc ma$a şi &puscîncetişor: Lapsang-sushong.. solicitând o aprobaie de Ja Sarah Tânâra fcmeie zâmbi. h plăcea ritualul pompos si ncghiob al saloanelor deceai, cu şuşotelilc lorca de spovedanie, cu secrctele imaginarc schimbatc între două în-ghiţiturj de fartă cu arlne ai gângurelilc doamnclor de cincizeci de ani, cu părul vopsit. în îoate astea exista o banalirale care o hmstea. Era o lumc blândă şi domoalâ", unde nu avea loc mciodară vreun fapt dcosebît - o enclava dc calm pe traseu] bulcvarduliti.
.Turnă puţin lichid licrbinrc peste feliuţa rotundă dc lă-mâie. Imaginea i se rerlecta în oglinzilc din fundul şahl Cu ocazia asta constată ca turbamil dc piele pe carc îl purta nu^i alunecase şi că nimeni nu putea ghici că avea craniuJ lipsit dc păr. Bra un lucra important,
Fireşte, ar fi pumt sâ folosească peruci, dar detesta acest subterfugiu care i-ar fi afectai originalitatea şi care ^ paradoxal -îi dădea impresia că e cheală. îşi zise că era frumoasă asa