joi, 10 februarie 2011

Contabilitate

Efectele economico-financiare ale modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante pot consta fie într-o eliberare de capital, în cazul accelerării, sau o mobilizare de capital, în cazul încetinirii. Relaţia de calcul este:
E (I) = (Dz1 – Dz0)*CA1/Z
Ca principale efecte indirecte determinate de modificarea vitezei de rotaţie a activelor circulante se pot identifica:
§     Modificarea cheltuielilor financiare cu dobânzile: [(Dz1 – Dz0)*CA1/Z*K0*rd0]/1002 unde rd reprezintă rata medie a dobânzii.

§    Modificarea rezultatului financiar: - [(Dz1 – Dz0)*CA1/Z*K0*rd0]/100, menţionăm că
aceeaşi variaţie va fi obţinută şi de rezultatul curent respectiv rezultatul brut al exerciţiului;
§    Modificarea profitului net: - [(Dz1 – Dz0)*CA1/Z*K0*rd0]/100 * (1 – Cip/100), unde Cip
reprezintă cota de impozit pe profit.
Datoriile sunt utilizate şi pentru determinarea noţiunii de lichiditate, care conform
cadrului general elaborat de Consiliul IASC este definită astfel: disponibilitatea de a utiliza
numerarul în viitorul apropiat după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade10.
Analiza echilibrului financiar pe termen scurt al întreprinderii se realizează cu ajutorul ratelor de lichiditate care conferă o viziune statică a situaţiei pe un orizont restrâns de timp; dinamizarea analizei este asigurată şi de implementarea tabloului privind fluxurile de numerar. Întreprinderile care înregistrează o rată de lichiditate redusă, dar cu un flux de numerar suficient de mare pot avea un grad de lichiditate confortabil, în schimb întreprinderile care au rate de lichiditate reduse, dar flux de numerar redus pot avea dificultăţi în onorarea obligaţiilor. Cele trei rate de lichidate sunt influenţate în mod direct de valoarea activelor circulante atât pe total pentru lichidatea generală, cât şi pe elemente componente.
Principalele informaţii privind lichiditatea sunt reprezentate de următoarele rate:
a)   Rata lichidităţii generale:
RLg = Active circulante / Datorii pe termen scurt Această rată exprimă gradul de solvabilitate pe termen scurt, respectiv proporţia în care
obligaţiile curente sunt acoperite prin conversia activelor curente în lichidităţi, corespunzător
termenelor de exigibilitate.
Valorile înregistrate de această rată pot releva fie existenţa unei marje de siguranţă,
respectiv o anumită valoare a fondului de rulment constituit în vederea asigurării solvabilităţii
pe termen scurt a întreprinderii, în cazul în care RLg > 1, fie probleme în ceeea ce priveşte
achitarea datoriilor scadente pe termen scurt, în cazul în care RLg < 1.
Creşterea mult mai accelerată a pasivelor curente faţă de activele curente va determina o
scădere a ratei de lichiditate, ceea ce semnalizează probleme de echilibru (fie imobilizarea
capitalurilor curente, fie pierdere - desfăşurarea unei activităţii neprofitabile).
b) Rata lichidităţii reduse (testul acid):
RLr = (Active curente – Stocuri) /Datorii pe termen scurt Aprecierea mai corectă a lichidităţii impune eliminarea din calcul a elementelor ce prezintă cea mai scăzută lichiditate (stocurile), practică denumită testul acid asupra capacităţii întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt. Relevanţa acestei rate în analiza solvabilităţii pe termen scurt a întreprinderii este asigurată în măsura în care în structura postului de clienţi nu se identifică clienţi incerţi.
c) Rata lichidităţii imediate:
RSi = Casa şi conturi la bănci/Datorii pe termen scurt Denumită şi rată de trezorerie, trebuie să aibă o valoare minimă de 0,2-0,3 pentru a reflecta o garanţie de lichiditate pentru întreprindere. Aprecierea acestei rate este însă dificilă având în vedere modificarea sa substanţială în timp.